Tudorel Toader, anunt in noapte. Incepe sa toarne, dezvaluiri despre „centrele de reflectie” si cum era pusa la cale amnistia si gratierea

politica

Fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, anunta ca pregateste dezvaluiri despre „centrele de reflectie” care au pus la cale modificarile la legile justitiei si cum urma sa arate mult dorita, de catre PSD,  ordonanta privind amnistia si gratierea.

„2 ani, 2 luni si 2 zile la MJ. Un titlu de volum, plin de evocari din perioada de referinta !

PS: vom vedea care erau acele ‘centre de reflectie’; cum si in ce limite se dorea OUG pentru amnistie si gratiere; cine si de ce a contribuit la legea privind recursul compensatoriu; despre cum una se spunea in tara si alta la Bruxelles…..etc !”, a anuntat Toader, duminica noapte, pe Facebook.

Augustin Lazar, fost procuror general al Romaniei, a descris recent, intr-un interviu pentru Newsweek Romania, modul in care mafia politico-mediatica s-a organizat pentru a da asaltul impotriva justitiei independente si a statului de drept.

„Pentru controlul conduitei liderilor vizibili ai corpului magistratilor, a fost subventionata si coordonata o retea de monitorizare – un fel de politie politica-, alcatuita din persoane dedicate, apropiate unor site-uri media cu productie subculturala, de scandal, inclusiv din oameni de cultura fara o minima decenta morala, la fel de interesati. Acesti indivizi au transformat magistratii independenti in tinte mediatice ale unor sistematice injurii grobiene, atacuri calomnioase, precum si tinte ale denunturilor sistematice adresate Inspectiei Judiciare si organelor de urmarire penala”, a detaliat Augustin Lazar.

Principalele declaratii ale fostului procuror general:

La inceputul anului 2017, grupul de actiune pivot care a gestionat proiectul („Martea neagra“, din decembrie 2013 – n.r.), a lansat un nou proiect contra justitiei.

Acesta avea doua componente, cu un scop comun: de modificare a legilor justitiei si a codurilor penale astfel incat politicienii interesati sa fie absolviti de raspundere penala prin blocarea anchetelor si a proceselor in curs, precum si prin inlaturarea executarii pedepselor deja aplicate pentru fapte de coruptie.

(…) Grupurile de politicieni initiatori au beneficiat, desigur, de prestari servicii juridice din partea unor discrete grupuri de reflectie si strategie la fel de interesate, dispuse sa coopereze pentru a pregati proiectele de acte normative.

(…) Folosind experienta proiectului legislativ „Martea neagra“, din decembrie 2013, grupul initiatorilor, care poate fi vazut pe Internet, a pregatit, in fapt, eliberarea politicienilor si oligarhilor condamnati, invocand nevoia unui moment T zero pentru o pretinsa concordie in viata publica, pentru o noua sansa acordata celor ce se confruntau cu legea penala.

Anchetele si procesele in curs – toate pretins abuzive, conform mediei dedicate-, urmau a inceta, pentru totdeauna, in caz de amnistie. In situatia gratierii, anchetele si procesele in curs continuau, dar nimeni nu executa nicio pedeapsa.

Acest obiectiv a fost sustinut de o majoritate puternic motivata, cu o mentalitate vizibil sensibila la situatia politicienilor aflati in proceduri judiciare, dar total insensibila la ingrijorarile si protestele societatii civile, ale institutiilor justitiei, Presedintiei si avertismentelor institutiilor europene privind afectarea statului de drept in Romania.

(…) Pentru aplicarea proiectului T zero pentru corupti, Justitia a fost abordata de politicienii interesati, prin intermediul unor lideri carora li s-a cerut cooperarea, cu avantaje materiale greu de refuzat (posturi de ministru, salarii majorate, pensionare anticipata, sediu de 18 milioane de euro pentru CSM, in paralel cu sediul construit in cartierul justitiei etc.), iar distinct, pentru cei nereceptivi, cu instrumente juridice de inasprire a raspunderii materiale si a cercetarii penale, controlul sever al actiunilor judiciare si exprimarii corpului magistratilor (bomboana si nuiaua).

A fost incurajata formarea unei retele de magistrati conformisti-carieristi, care sa aplaude asa-zisele reforme si o jurisprudenta „creativa“, de circumstanta.

Totodata, s-a urmarit inhibarea conduitei magistratilor profesionisti, independenti, cu profil moral si sentimentul datoriei profesionale dezvoltat.

Pentru controlul conduitei liderilor vizibili ai corpului magistratilor, a fost subventionata si coordonata o retea de monitorizare – un fel de politie politica-, alcatuita din persoane dedicate, apropiate unor site-uri media cu productie subculturala, de scandal, inclusiv din oameni de cultura fara o minima decenta morala, la fel de interesati.

Acesti indivizi au transformat magistratii independenti in tinte mediatice ale unor sistematice injurii grobiene, atacuri calomnioase, precum si tinte ale denunturilor sistematice adresate Inspectiei Judiciare si organelor de urmarire penala.

Si aceasta nu intamplator, ci pentru a-i tine ocupati cu propriile aparari, dar si pentru a da public exemple privind riscurile exprimarii publice. „Cum este sa fii tinta?“ au fost intrebati magistratii in cauza.

Mai mult despre:


Comentarii: