Turcia: Erdogan indeamna la unitate in discursul de inaugurare
Presedintele Tayyip Erdogan le-a cerut, sambata, turcilor, in cadrul ceremoniei de depunere a juramantului, sa lase deoparte divergentele si sa se concentreze asupra viitorului, potrivit Reuters.
Erdogan a depus juramantul in cadrul unei ceremonii in parlamentul de la Ankara si va numi ulterior un nou cabinet a carui alcatuire este de asteptat sa semnaleze o posibila schimbare de directie in politica economica, inclusiv incheierea unei ere a ratelor dobanzilor scazute.
La ceremonia de inaugurare de la palatul prezidential, Erdogan a avut un ton conciliant.
„Ii vom imbratisa pe toti cei 85 de milioane de oameni, indiferent de opiniile lor politice… Sa lasam deoparte resentimentele din perioada electorala. Sa cautam modalitati de impacare. Impreuna, trebuie sa privim inainte, sa ne concentram asupra viitorului si sa incercam sa spunem lucruri noi. Ar trebui sa incercam sa construim viitorul invatand din greselile trecutului”, a spus el.
La ceremonie au participat oficiali la nivel inalt din tari si organizatii internationale, inclusiv secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, presedintele venezuelean Nicolas Maduro, premierul ungar Viktor Orban si premierul armean Nikol Pashinyan.
Citind juramantul, Erdogan a promis ca va proteja independenta si integritatea Turciei, ca va respecta constitutia si ca va urma principiile lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul republicii laice moderne.
Cel mai longeviv lider al Turciei, Erdogan a obtinut un sprijin de 52,2% la scrutinul din 28 mai. Victoria sa electorala a sfidat majoritatea sondajelor de opinie si a venit in ciuda unei crize a costului vietii care s-a vazut ca i-a afectat perspectivele.
Noul sau mandat ii va permite lui Erdogan sa urmeze politicile din ce in ce mai autoritare care au polarizat tara, membra NATO, dar i-au intarit pozitia ca putere militara regionala.
Erdogan isi va numi cabinetul sambata tarziu, deschizand potential calea pentru schimbari in abordarea politicii economice.
El il va include probabil si pe fostul ministru de finante Mehmet Simsek, ceea ce ar indica o potentiala revenire la o economie ortodoxa, inclusiv eventuale majorari ale ratei dobanzii.
Simsek a fost foarte apreciat de investitori atunci cand a ocupat functia de ministru de finante si viceprim-ministru intre 2009 si 2018. Un rol cheie pentru el acum ar putea marca o indepartare de la anii in care a respectat ratele dobanzilor scazute, in ciuda inflatiei ridicate si a controlului puternic de stat asupra pietelor.
Erdogan, in varsta de 69 de ani, a devenit prim-ministru in 2003, dupa ce partidul sau AK a castigat alegerile la sfarsitul anului 2002, in urma celei mai grave crize economice din Turcia din anii 1970.
In 2014, a devenit primul presedinte ales popular din tara si a fost ales din nou in 2018, dupa ce si-a asigurat noi puteri executive pentru presedintie intr-un referendum din 2017.
Alegerile prezidentiale din 14 mai si scrutinul din 28 mai au fost esentiale, avand in vedere ca opozitia a fost increzatoare ca il va inlatura pe Erdogan si ca va inversa multe dintre politicile sale, inclusiv propunerea de majorari drastice ale ratei dobanzii pentru a contracara inflatia, ajungand la 44% in aprilie.
In discursul sau, Erdogan a spus ca inflatia, care a atins 85% anul trecut inainte de relaxare, este cea mai urgenta problema a Turciei.
Analistii au spus ca, in cazul in care politicile actuale vor continua, economia se va indrepta catre o perioada de turbulente, avand in vedere rezervele valutare epuizate, o schema de depozite protejate in expansiune sustinuta de stat si asteptarile inflationiste necontrolate. Lira a suferit o serie de prabusiri in ultimii ani si a atins noi minime istorice in zilele de dupa vot.
