Ursula von der Leyen nu va candida la europarlamentare dar va incerca sa obtina un al doilea mandat de presedinte al Comisiei Europene
Ursula von der Leyen nu va candida in Germania pentru un loc in Parlamentul European la alegerile europene de anul viitor, dar ar putea totusi sa devina candidatul principal al polului european de centru-dreapta pentru un al doilea mandat de presedinte al Comisiei Europene, relateaza Politico.
Politiciana germana a anuntat filiala locala a Uniunii Crestin-Democrate (CDU) din landul Saxonia Inferioara ca nu doreste un loc pe lista de candidati regionali pentru alegerile pentru Parlamentul European care vor avea loc in iunie anul viitor, potrivit a trei oficiali CDU.
Alegerile europene au loc in toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene si decid ce partide – si, prin extensie, ce persoane din cadrul acestora – vor ocupa pozitii cheie in institutiile europene. In prezent, Partidul Popular European (PPE) pan-continental conduce in sondaje.
Partidul german de centru-dreapta CDU care, la nivelul UE, este afiliat la PPE, isi desemneaza candidatii pentru Parlamentul European prin intermediul scrutinului local. Acest lucru inseamna ca von der Leyen ar trebui, teoretic, sa candideze pe lista CDU pe buletinul de vot din Saxonia Inferioara pentru a fi aleasa in Parlament ca membru al PPE – fiind in acelasi timp candidatul principal al PPE, sau Spitzenkandidat.
Cu toate acestea, cei trei oficiali CDU, carora li s-a garantat anonimatul pentru a vorbi liber despre dinamica interna a partidului, au declarat pentru Politico ca von der Leyen nu va trebui sa participe la cursa electorala pentru a deveni Spitzenkandidat al PPE.
La inceputul acestui an, doi oficiali afiliati conservatorilor germani, carora li s-a acordat, de asemenea, anonimatul, au declarat pentru Politico, la o reuniune la Munchen, ca se asteapta ca von der Leyen sa fie nevoita sa treaca prin chinul de a candida pentru un loc in Saxonia Inferioara pentru a obtine stampila legitimitatii democratice si pentru a obtine nominalizarea PPE ca principal candidat al acestuia.
Chestiunea legitimitatii democratice este deosebit de sensibila pentru unii conservatori, avand in vedere ca von der Leyen a fost aleasa de liderii europeni in detrimentul candidatului principal al PPE de la acea vreme, Manfred Weber, pentru a deveni presedintele Comisiei in 2019.
Unul dintre cei trei oficiali CDU a declarat pentru Politico ca nu se considera ca este necesar din punct de vedere tehnic ca von der Leyen sa treaca printr-un vot pentru un post de deputat UE. „In mod realist, daca ea candideaza pentru a fi realeasa in functia de presedinte al Comisiei, nu va lucra nici macar un minut ca membru al Parlamentului European”, a spus oficialul.
Un oficial al Comisiei apropiat de von der Leyen a refuzat sa comenteze aparenta decizie a acesteia de a nu candida pentru Parlament. Intrebat despre potentialul ei plan de a candida ca lider al PPE, oficialul a spus ca „presedintele nu a luat o decizie”.
Se asteapta ca PPE sa decida cine va fi candidatul sau principal pana la inceputul anului viitor. Daca von der Leyen va fi nominalizata, ea va avea un loc important in campania partidului – desi nu apare pe niciun buletin de vot.
Sistemul Spitzenkandidat a fost instituit in 2014 in incercarea de a democratiza alegerile din UE, permitand partidelor politice europene sa isi prezinte public candidatii de top pentru posturi-cheie, precum cel de presedinte al Comisiei. In ciuda acestui fapt, in cele din urma, ramane la latitudinea sefilor de stat si de guvern din cadrul Consiliului European sa aleaga pe cine doresc pentru acest post – asa cum au facut in 2019.
