Finlanda nu s-a speriat de amenintarile Rusiei. Premierul anunta ca aderarea la NATO devine tot mai populara: „Opinia cetatenilor este pe cale sa se schimbe, la fel ca opinia partidelor”
Opinia scenei politice finlandeze despre aderarea la NATO „este pe cale sa se schimbe” dupa invazia rusa din Ucraina, a declarat marti premierul Sanna Marin dupa o reuniune cu ceilalti lideri de partid, relateaza AFP, citata de Agerpres.
„Nu am luat nicio decizie finala. Vom evalua modul in care trebuie mers mai departe”, a afirmat ea la iesirea de la intalnire, in contextul in care razboiul declansat de presedintele rus Vladimir Putin inseamna o crestere a numarului de finlandezi care sustin aderarea la Alianta Nord-Atlantica.
Organizata cu usile inchise la Parlament, reuniunea s-a axat pe o petitie care cere organizarea unui referendum privind aderarea la NATO. Cu 50.000 de semnaturi adunate in mai putin de o saptamana, petitia a atins pragul minim prin care parlamentul se sesizeaza automat.
„Cred ca opinia cetatenilor este pe cale sa se schimbe, la fel ca opinia partidelor si a membrilor acestora, din cauza evolutiei mediului de securitate”, a declarat presei sefa guvernului dupa aceasta reuniune, care a durat peste doua ore.
„Totusi, nu voi trage concluzii la acest moment”, a subliniat premierul.
Partidul Social-Democrat condus de Sanna Marin este in mod traditional ostil aderarii, in timp ce dreapta este mult mai favorabila.
Insa pozitiile se pot schimba repede, intr-o tara care a aderat la UE in 1995, dar care ramane in afara NATO, in mare parte pentru a nu irita Kremlinul.
Suedia si Finlanda au exclus pentru moment ipoteza unei cereri de aderare de urgenta la Alianta Nord-Atlantica, insa niciodata cele doua tari nu au fost atat de aproape sa faca acest pas, potrivit unor analisti.
Cele doua tari sunt oficial nealiniate, chiar daca sunt partenere ale NATO de la mijlocul anilor 1990 si au intors pagina neutralitatii lor la sfarsitul Razboiului Rece.
Pentru prima data, o majoritate absoluta dintre finlandezi (53%) este favorabila aderarii la NATO, conform unui sondaj de opinie publicat luni.
Si premierul suedez, Magdalena Andersson, a facut cunoscut marti ca guvernul sau doreste sa consolideze capacitatile militare ale tarii si sa accelereze reinarmarea acesteia deja in curs, dupa invazia Ucrainei de catre Rusia, noteaza AFP.
„Capacitatile defensive ale Suediei trebuie intarite, reinarmarea trebuie accelerata”, a declarat Magdalena Andersson intr-un discurs televizat.
„Suedia trebuie sa aiba o aparare puternica”, a spus ea. Magdalena Andersson a anuntat ca guvernul va creste in continuare cheltuielile sale militare.
„Nu suntem sub amenintarea directa a unui atac, dar nivelul general de amenintare a crescut”, a subliniat ea.
De la sfarsitul Razboiului Rece, Suedia si-a redus constant cheltuielile militare. Parlamentul a fost de acord sa puna in discutie aceasta politica doar dupa ce Moscova a anexat Peninsula Crimeea in 2014.
Suedia a reintrodus serviciul militar obligatoriu in 2017.
In octombrie, tara a anuntat o crestere cu 40% a bugetului sau de aparare, cu 27 de miliarde de coroane (2,5 miliarde de euro) suplimentar intre 2021 si 2025.
Daca la acestea se adauga cresterile dintre anii 2014 si 2020, cheltuielile militare ale Suediei s-au majorat cu 85%, ceea ce ministrul apararii, Peter Hultqvist, a numit „cea mai mare crestere procentuala a cheltuielilor militare de pana acum din anii 1950”.
Descriindu-se ca o tara nealiniata, Suedia nu este membra a NATO, dar coopereaza strans cu Alianta Nord-Atlantica.
Ca si in Finlanda, dezbaterea asupra unei posibile aderari la NATO a reinviat in ultimele saptamani. Potrivit unui sondaj publicat vineri de postul public SVT, sprijinul pentru aderarea la NATO a crescut la 41% dintre repondenti, o cifra istoric ridicata in Suedia.
