Codurile penale. Pesedistii din CCR procedeaza ca in cazul completurilor de 3, amana din nou pana dau lovitura

CCR a amanat din nou, joi, pentru a patra oara, o decizie pe sesizarile depuse de PNL, USR si Klaus Iohannis privind legile de modificare Codului Penal si Codului de Procedura Penala. Urmatorul termen va fi pe 10 iulie.

Opozitia acuza peste trei sute de modificari „nocive” aduse Codului penal si Codului de procedura penala care vin „in contradictie nu doar cu statul de drept, subrezind politica penala a Romaniei si favorizand infractorii, dar si cu Legea fundamentala”.

Semnatarii sesizarilor au invocat atat motive extrinseci, cat si motive intrinseci de neconstitutionalitate si apreciaza ca ambele legi sunt neconstitutionale in ansamblul lor.

In cazul modificarilor la Codul penal, de exemplu, USR considera ca legea a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputatilor, fapt care aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) si (5) si art. 69 din Constitutia Romaniei.

Similar, in cazul legii care amendeaza Codul de procedura penala, a fost incalcat principiul bicameralismului, in conditiile in care Camera Deputatilor, Camera decizionala, a eliminat mai mult de jumatate din amendamentele adoptate de Senat pentru punerea in acord a dispozitiilor declarate neconstitutionale.

„In ciuda declaratiilor puterii, aceste articole nu reprezinta transpuneri ale deciziilor CCR, ci doar vointa politica a coalitiei PSD-ALDE, a carei unica preocupare este, de aproape doi ani si jumatate, destructurarea sistemului judiciar si albirea dosarelor coruptilor, pentru ca infractorii sa poata fura linistiti in continuare, sa nu raspunda pentru faptele lor si sa ramana si cu banii furati”, a transmis USR, la momentul depunerii sesizarii.

„Sunt favorizati direct infractorii, printr-un text de lege”, a spus, la momentul adoptarii modificarilor, deputatul liberal Raluca Turcan, care a adaugat ca „dublul condamnat definitiv Liviu Dragnea a coordonat votul colegilor sai de partid”.

„Nimic mai grav, nimic mai descurajant pentru orice om de buna credinta. (…) Au dat acest vot astazi in Parlamentul Romaniei impotriva tuturor cerintelor din partea Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeana, Comisia de la Venetia, dar, mai ales, impotriva asteptarilor oamenilor corecti din aceasta tara care isi doresc ca legea sa fie aceeasi pentru toata lumea si in Romania si sa pot sa traiesti in respect fata de lege”, a declarat liderul deputatilor liberali, Raluca Turcan.

Sesizarea presedintelui Klaus Iohannis care vizeaza Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a fost trimisa CCR in 10 mai.

„Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a fost transmisa de catre Parlament Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii la data de 2.05.2019. Aceasta lege a fost supusa controlului anterior de constitutionalitate, prin Decizia nr. 650/2018 Curtea Constitutionala constatand neconstitutionalitatea unora dintre dispozitiile sale”, a transmis seful statului.

Acesta a precizat ca, in procedura reexaminarii legii, „Parlamentul a adoptat legea criticata cu depasirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018”.

Tot atunci, Iohannis a trimis Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, precum si pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Modificarile Codului Penal si Codului de procedura penala au fost adoptate, in 24 aprilie, de Camera Deputatilor, care este Camera decizionala.

Proiectul de modificare a Codului de Procedura Penala a fost adoptat cu 181 de voturi „pentru” si 83 „impotriva”, iar cel de modificare a Codui Penal a fost adoptat cu 180 de voturi „pentru” si 81 „impotriva”.

Ambele proiecte au fost dezbatute in procedura de urgenta, dat fiind ca ordonantele de urgenta care ar fi trebuit sa puna in acord codurile cu deciziile Curtii Constitutionale nu au fost emise.

Foto: INQUAM Photos/George Calin