Ochii din umbra: Viata de zi cu zi a oamenilor din China, sub supravegherea vigilenta a camerelor de securitate, care au devenit omniprezente

Vizand in aparenta infractorii si avand ca scop protejarea ordinii sociale, un sistem de monitorizare a vietii de zi cu zi extrem de puternic a inflorit in China sub presedintia lui Xi Jinping, care a preluat puterea in China in anul 2012, relateaza agentia AFP, preluata de Yahoo News.

Iar masurile de supraveghere, care vizau initial in special disidentii, activistii si minoritatile religioase, nu ocolesc acum nici viata oamenilor obisnuiti despre care se considera ca „au intrecut masura”.

Un astfel de caz il reprezinta cel al lui Chen, care atunci cand a pus mana pe telefon pentru a-si descarca furia dupa ce a primit o amenda de parcare, a fost inchis timp de cinci zile pentru „discurs inadecvat” si „insultarea politiei”. Mesajul sau pe WeChat a fost o picatura in oceanul de postari zilnice de pe cea mai mare retea sociala din China.

Cazul sau – unul dintre miile de cazuri raportate de presa locala – a scos la iveala monitorizarea omniprezenta care caracterizeaza viata in China de astazi.

OCHII DIN CER

Cetatenii chinezi isi petrec astazi aproape fiecare clipa sub ochii vigilenti ai statului.

Firma de cercetare Comparitech estimeaza ca exista peste 370 de camere de securitate la 1.000 de locuitori, ceea ce face ca orasele Chinei sa fie cele mai supravegheate din lume, in comparatie cu cele 13 camere din Londra sau 18 camere de securitate din Singapore la 1.000 de locuitori.

Proiectul national de supraveghere urbana „Skynet” a luat amploare, cu camere capabile sa recunoasca fetele, hainele si varsta. „Suntem supravegheati tot timpul”, a declarat un activist de mediu care a dorit sa ramana sub protectia anonimatului.

Controlul Partidului Comunist este cel mai puternic in regiunea Xinjiang, situata in extremitatea vestica a tarii, unde recunoasterea faciala si colectarea ADN-ului au fost folosite in cazul minoritatilor musulmane in numele luptei impotriva terorismului.

Pandemia de Covid-19 a fost un motiv in plus pentru intarirea monitorizarii, cetatenii fiind acum urmariti pe smartphone-urile lor prin intermediul unei aplicatii care determina unde pot merge in functie de codurile verde, galben sau rosu.

Reglementarile elaborate incepand cu 2012 au eliminat lacunele care permiteau oamenilor sa cumpere cartele SIM fara a-si da numele si au impus identificarea guvernamentala pentru biletele de calatorie in aproape toate formele de transport.

INFRACTIUNI ONLINE

Nu exista niciun ragaz in mediul online, unde chiar si aplicatiile de cumparaturi necesita inregistrarea cu un numar de telefon legat de un document de identificare.

Wang, un disident chinez, si-a amintit de o perioada anterioara venirii la putere a lui Xi Jinping, cand cenzorii nu erau atotstiutori si „a spune glume despre Jiang Zemin (fostul presedinte chinez) pe internet era de fapt foarte popular”. Internetul chinezesc – aflat in spatele „Marelui Firewall” de la inceputul anilor 2000 – a devenit un spatiu din ce in ce mai supravegheat.

Wang administreaza un cont de Twitter care urmareste mii de cazuri de persoane retinute, amendate sau pedepsite pentru acte de exprimare incepand din 2013.

Datorita sistemului de verificare a numelui real, precum si a cooperarii dintre politie si platformele de socializare, oamenii au fost pedepsiti pentru o gama larga de infractiuni online.

Platforme precum Weibo angajeaza mii de moderatori de continut si blocheaza automat cuvinte-cheie sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi numele vedetei de tenis Peng Shuai, dupa ce aceasta a acuzat anul trecut un politician de rang inalt de agresiune sexuala.

Autoritatile din spatiul cibernetic propun noi reguli care ar obliga platformele sa monitorizeze sectiunile de comentarii ale postarilor – una dintre ultimele cai prin care oamenii isi pot exprima nemultumirile online.

POLITIA IDEOLOGICA

Multe dintre tehnologiile de supraveghere utilizate de catre guvernul de la Beijing au fost adoptate si in alte state.

„Adevarata diferenta in China este lipsa presei independente si a societatii civile capabile sa ofere critici semnificative ale inovatiilor sau sa evidentieze numeroasele lor defecte”, a declarat Jeremy Daum de la Facultatea de Drept din Yale.

Xi Jinping a remodelat societatea chineza, Partidul Comunist stipuland ceea ce cetatenii „ar trebui sa stie, sa simta, sa gandeasca, sa spuna si sa faca”, a declarat si Vivienne Shue, profesor emerit de studii despre China contemporana la Universitatea Oxford.

Tinerii sunt tinuti departe de influentele straine, autoritatile interzicand cartile internationale si interzicand companiilor de meditatii sa angajeze profesori din strainatate.

Politia ideologica s-a extins chiar si la moda, posturile de televiziune cenzurand tatuajele si cerceii la barbati.

„Ceea ce ma deranjeaza mai mult nu este cenzura in sine, ci modul in care a modelat ideologia oamenilor”, a declarat Wang, proprietarul contului de Twitter. „Odata cu eliminarea informatiilor disidente, fiecare site devine un cult, in care guvernul si liderii trebuie sa fie venerati”, a mai declarat Wang.