Lukasenko omoara orice urma de opozitie in Belarus. Pedepse inasprite pentru participarea la manifestatii „neautorizate” sau pentru „extremism”

Presedintele belarus Aleksandr Lukasenko a semnat marti o lege care inaspreste sanctiunile pentru persoanele care participa la manifestatii neautorizate si pedepsele prevazute pentru ‘extremism’, potrivit AFP, citata de Agerpres.

Intr-un document separat, Lukasenko a instituit o noua sarbatoare oficiala – Ziua unitatii nationale – la 17 septembrie, data la care URSS a invadat in 1939 Polonia, impartind-o cu Germania fascista, in urma pactului Ribbentrop-Molotov, relateaza publicatia Zerkalo nedeli, citand agentia de presa oficiala belarusa Belta.

Aceasta noua legislatie este pusa in aplicare in timp ce regimul de la Minsk continua represiunea implacabila impotriva miscarii de contestare inceputa in august 2020, cand o buna parte a populatiei belaruse a contestat realegerea lui Aleksandr Lukasenko pentru un nou mandat prezidential, al saselea la numar, in urma unui scrutin considerat fraudat pe scara larga. Represaliile declansate de autoritati au dus la arestarea a mii de persoane, incarcerarea mai multor sute de belarusi si exil fortat pentru sute de sustinatori ai opozitiei sau jurnalisti.

O persoana care participa la mai mult de doua manifestatii neautorizate risca de acum pana la trei ani de inchisoare, potrivit noii legi publicate marti pe portalul informatiilor juridice oficiale.

Noi pedepse sunt introduse pentru combaterea ‘extremismului’. Pentru participarea la activitati considerate ‘extremiste’ de catre regim sau ‘promovarea’ unor astfel de actiuni pedeapsa este de sase ani de inchisoare. O persoana acuzata de ‘finantarea’ unor astfel de activitati risca pana la cinci ani de inchisoare.

Publicatia independenta Tut.by subliniaza ca definitia ‘extremismului’ in aceasta lege este ‘larga’ si nu permite sa se stie exact despre ce fel de activitati este vorba.

In Rusia, acuzatiile de ‘extremism’ sunt utilizate pentru urmarirea atat a organizatiilor de opozitie, cum ar fi cele ale militantului anticoruptie Aleksei Navalnii, cat si impotriva grupurilor ultranationaliste sau a miscarilor religioase.

Noua legislatie belarusa prevede de acum sapte ani de inchisoare pentru ‘violente sau amenintare cu utilizarea violentei’ impotriva fortelor de ordine, fata de sase ani cat era pana acum, si trei ani de inchisoare pentru opunere de ‘rezistenta’ la arestarea de catre politie.

In ultimele luni, numerosi manifestanti au fost condamnati la pedepse grele pentru delicte de acest tip.

Un nou articol adaugat la Codul penal interzice publicarea de informatii ‘personale’ despre membrii fortelor de ordine sau rudele lor. Acesta prevede pana la cinci ani de inchisoare, in timp ce pana in prezent erau prevazute doar pedepse scurte cu inchisoarea.

In 2020, opozitia a publicat in repetate randuri date despre identitatea politistilor implicati in represiunea brutala a miscarii de contestare, intrucat acestia apareau la manifestatii sistematic cu cagule pe cap pentru a nu recunoscuti.

In fine, publicarea de informatii despre Belarus considerate drept ‘false’ de catre actualul regim de la Minsk poate de acum fi pedepsita cu patru ani de inchisoare, fata de doi ani inainte.

La sfarsitul lunii mai, o noua lege interzicea jurnalistilor sa acopere manifestatiile considerate ‘ilegale’ de autoritatile belaruse.

Referitor la noua sarbatoare instituita, ‘aceasta zi a devenit un act de justitie istorica pentru poporul din Belarus, impartit impotriva vointei lui in 1921 in temeiul Tratatului de pace de la Riga’, mentioneaza serviciul de presa al presedintelui belarus, citat de Belta, referindu-se la trecerea in componenta Republicii Belarus de atunci a unor zone in partea de vest care apartinusera celei de a Doua Republici Polone in perioada interbelica.

Pacea de la Riga (cunoscuta si sub numele Tratatul de la Riga) a fost semnat la 18 martie 1921 in Riga, intre Polonia si Rusia Sovietica, la terminarea razboiului polono-sovietic.