Noile reglementari impotriva dezinformarii pe Internet. Digital Service Act, noua lege europeana, prin care marile platforme sociale si motoarele de cautare sunt obligate sa ofere solutii pentru limitarea dezinformarilor si propagandei, a intrat in vigoare in luna februarie a acestui an.
Ca urmare a acestei legi, companiile s-au angajat sa permita accesul la datele lor organizatiilor de fact-checking, pentru a-si putea desfasura munca impotriva dezinformarii mai eficient.
De asemenea, marii operatori ai internetului au obligatia legala de a lua masuri rezonabile de atenuare a riscurilor sistemice din serviciile lor.
Regulamentul european este important in contextul in care 2024 este un an al alegerilor europarlamentare, iar actori externi si interni sunt interesati sa le influenteze astfel incat sa fie promovate fortele eurosceptice.
In acest context, PRESShub a discutat cu Carlos Hernandez-Echevarria, presedintele European Fact-Checking Standards Network (EFCSN), o retea europeana de fact-checkeri care sustine si promoveaza cele mai inalte standarde de verificare a informatiilor in efortul de combatere a dezinformarii din spatiul public in UE.
Carlos Hernandez-Echevarria este, de asemenea, membru al Grupului de lucru al Codului de bune practici al UE privind dezinformarea. In trecut, a facut parte din grupul operativ al European Digital Media Observatory (EDMO) privind dezinformarea cu privire la razboiul din Ucraina.
PRESShub: Din februarie 2024, in UE a intrat in vigoare Digital Service Act, o legislatie europeana care are in vedere inclusiv combaterea dezinformarii in spatiul virtual. Cat de eficient este acest regulament?
Carlos Hernandez-Echevarria: Este greu de stiut acum cat de eficient este acest regulament european. Este un cadru nou care nu a fost inca testat, iar o parte din implementarea legii este inca in curs sau nici macar nu a inceput.
Exista promisiuni ca va actiona impotriva dezinformarii, in special in sfera online.
Prevederile cheie ale legii constau in faptul ca stabileste obligatii speciale pentru ceea ce actul normativ numeste platforme online si motoare de cautare foarte mari, care au peste 45 de milioane de utilizatori in medie lunar in UE.
Mai exact, companiile precum Facebook, YouTube sau multe altele au fost desemnate platforme online foarte mari sau motoare de cautare foarte mari de catre Comisia Europeana. Si odata cu aceasta desemnare, au obligatii suplimentare cu privire la continutul ilegal si daunator.
In ceea ce priveste dezinformarea, companiile au obligatia legala de a lua masuri rezonabile de atenuare a riscurilor sistemice din serviciile lor.
Aceste riscuri sistemice includ si manipularea in jurul proceselor electorale. Practic, companiile trebuie sa demonstreze autoritatii de reglementare, in acest caz, Comisiei Europene, ca au in vigoare masuri pentru a-si proteja utilizatorii.
Legea explica acestor companii cum sa actioneze si impotriva continutului ilegal, nu numai a continutului daunator. In acest sens, platformele au obligatia de a actiona impotriva retelelor coordonate pentru ingerinte interne, din exteriorul UE.
Citeste mai mult pe presshub.ro.
Candidatul PSD la Primaria Capitalei, Gabriela Firea, a sustinut duminica seara, la Antena 3, ca…
Elon Musk este la a doua sa vizita in China, cea mai mare piata a…
Unitatea de artilerie mobila a lui Oleksandr Taran nu face parte din trupele armatei ucrainene,…
In urma cooperarii politienesti dintre Politia Romana si Politia din Malta, potrivit unor surse judiciare,…
Candidatul PUSL la Primaria Capitalei Cristian Popescu Piedone i-a transmis duminica lui Marcel Ciolacu ca…
In numarul din 5 ianuarie 1947, ziarul „Scanteia“ incepea o brusca si furibunda campanie impotriva…