Reactia Moscovei la mandatul de arestare a lui Putin emis de Curtea Penala Internationala. Liderul rus este acuzat de „crime de razboi”

Curtea Penala Internationala (CPI) a emis vineri un mandat de arestare impotriva presedintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa in ceea ce priveste presupusele crime de razboi comise in Ucraina, de la declansarea invaziei ruse la scara larga in tara vecina, relateaza Reuters si AFP.

„Astazi, 17 martie 2023, Camera preliminara II a Curtii Penale Internationale a emis mandate de arestare impotriva a doua persoane in legatura cu situatia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin si dna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidential pentru drepturile copilului in Rusia, a precizat CPI intr-un comunicat.

Vladimir Putin „este prezumat responsabil de crima de razboi privind deportarea ilegala a populatiei (copiilor) si de transfer ilegal al populatiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei in Federatia Rusa”, a adaugat instanta.

„Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel putin incepand din 24 februarie 2022”, indica in continuare CPI, subliniind ca exista „motive rezonabile de a crede ca dl.Putin este personal responsabil de crimele mentionate mai sus”.

Reactia Moscovei

Rusia a declarat vineri ca mandatul de arestare emis de Curtea Penala Internationala (CPI) de la Haga impotriva presedintelui rus Vladimir Putin este lipsit de sens, potrivit Reuters.

„Deciziile Curtii Penale Internationale nu au nicio semnificatie pentru tara noastra, inclusiv din punct de vedere juridic”, a declarat purtatoarea de cuvant a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, pe canalul sau Telegram.

„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale si nu are nicio obligatie in temeiul acesta”, a spus ea.

Rusia a semnat Statutul de la Roma in 2000, dar nu l-a ratificat niciodata pentru a deveni membru al CPI, iar in cele din urma si-a retras semnatura in 2016.

New York Times relatase luni ca CPI se pregateste sa lanseze urmariri penale impotriva unor suspecti rusi pentru transferul de copii in Rusia si pentru lovituri deliberate asupra infrastructurilor civile in Ucraina.

Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat mai devreme luna aceasta, dupa o vizita in Ucraina, ca presupusele rapiri de copii fac „obiectul unei anchete prioritare”.

CPI, creata in 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise in lume, ancheteaza de peste un an eventuale crime de razboi sau crime impotriva umanitatii comise in cursul ofensivei ruse.

Nici Rusia si nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenta Curtii pe teritoriul sau si colaboreaza cu procurorul acestei instante de la Haga.

Moscova a negat in mod repetat acuzatiile de atrocitati comise de fortele sale in cadrul ‘operatiunii speciale militare’, asa cum numeste ea invazia in Ucraina, pe care a declansat-o la 24 februarie 2022, in ceea ce Occidentul si Kievul numeste o agresiune neprovocata si nejustificata.

Expertii recunosc ca este putin probabil ca Rusia sa-i predea CPI pe suspecti, noteaza AFP.