Totul despre alegerile anticipate. PSD anunta in premiera ca nu se mai opune: „PSD nu va face decat sa se pregateasca de aceste alegeri”

Premierul Ludovic Orban se intalneste, la 11 februarie 2020, la Palatul Victoria, cu reprezentanti ai partidelor parlamentare pe tema convocarii alegerilor anticipate, potrivit anuntului Biroului de presa al Guvernului. Seful Executivului a declarat, la 10 februarie, ca liberalii vor face toate demersurile necesare pentru a ajunge la alegeri anticipate. Si PSD, prin vocea vicepresedintelui Gabriel Zetea, anunta ca nu se va impotrivi alegerilor anticipate.

„PSD nu se va opune (alegerilor anticipate), adica nu are cum s-o faca, pentru ca nu avem majoritate in cadrul Parlamentului Romaniei. Si atunci mai bine incepem sa conlucram pe acest subiect, partidele politice intre ele, pentru a clarifica situatia politica la nivel national. (…) Nu se va incerca o tergiversare a calendarului sau eu stiu ce masuri ar fi la indemana Parlamentului, pentru ca alegerile anticipate sa poata efectiv fi realizate. Daca asta este dorinta partidelor de dreapta din Romania, care impreuna in Parlamentul Romaniei au majoritate, atunci PSD nu va face decat sa se pregateasca de aceste alegeri si sa ne prezentam in fata romanilor”, a declarat marti pentru RFI baronul PSD de Maramures, Gabriel Zetea.

Guvernul Orban a fost demis prin motiune de cenzura in data de 5 februarie, dupa ce si-a asumat raspunderea pe proiectul de lege privind alegerea primarilor in doua tururi, la 29 ianuarie.

Alegerile parlamentare anticipate au ca efect scurtarea mandatului parlamentar si pot fi declansate la initiativa presedintelui Romaniei, in baza articolului 89 din Constitutia Romaniei.

Astfel, presedintele poate sa dizolve parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea guvernului, in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.

Pentru a se ajunge la o solicitare de investitura in parlament, guvernul in functie trebuie sa isi dea demisia sau sa fie demis in urma unei motiuni de cenzura.

Decizia presedintelui de a declansa alegeri inainte de termen este precedata de consultarea sa cu presedintii celor doua camere si a liderilor grupurilor parlamentare.

Constitutia Romaniei prevede trei interdictii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se refera la faptul ca, in cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisa o singura data. A doua interdictie consta in faptul ca in ultimele sase luni de mandat prezidential, presedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia conditie prevede ca parlamentul nu poate fi dizolvat in timpul starii de mobilizare, de razboi sau de urgenta, se arata in volumul „Constitutia Romaniei revizuita. Comentarii si explicatii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu; Editura All Beck, 2004), citat de Agerpres.

Ultimele alegeri parlamentare la termen au avut loc la 11 decembrie 2016 si s-au desfasurat in baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente. Urmatoarele alegeri parlamentare la termen ar urma sa aiba loc la sfarsitul anului 2020.

Deputatii si senatorii sunt alesi, potrivit articolului 63 din Constitutie, pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora.

Legea 208/2015 prevede alegerea senatorilor si deputatilor prin scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, in baza urmatoarelor norme de reprezentare: un deputat la 73.000 de locuitori, un senator la 168.000 de locuitori (art. 5 din Legea 208/2015).

Numarul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputatilor, pentru fiecare circumscriptie in parte, sunt prevazute in Anexa nr. 1 a Legii 208/2015.

Potrivit art. 5, alin. 7 din Legea 208/2015, in cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau in calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.