Berlinul face inca un pas spre Rusia. Cancelarul cere „prudenta” in stabilirea unor sanctiuni contra Rusiei daca aceasta ataca Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut duminica Statelor Unite si Uniunii Europene sa reflecteze cu atentie cand iau in calcul sanctiuni impotriva Rusiei in cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, consemneaza Reuters, citata de Agerpres.

Printre posibilele sanctiuni este evocata blocarea functionarii gazoductului Nord Stream 2, care conecteaza Germania direct cu Rusia. Dar o asemenea masura ar amplifica criza energetica in Europa ce a condus la cresterea preturilor.

”Prudenta dicteaza alegerea masurilor care vor avea cel mai mare efect, spre deosebire de cele care ar incalca principii convenite impreuna”, a indicat Scholz, intr-un interviu din care ziarul Sueddeutsche Zeitung a publicat extrase inainte de a-l difuza integral.

”In acelasi timp, trebuie sa luam in considerare consecintele (sanctiunilor) asupra noastra”, a adaugat cancelarul german, avertizand ca nimeni nu trebuie sa creada ca exista vreo astfel de masura care sa nu aiba efecte negative asupra Germaniei.

In acelasi timp, Scholz a contracarat in acest interviu impresia ca SUA si UE nu ar putea cadea de acord asupra unui set de sanctiuni impotriva Rusiei. ”In cercul aliatilor, noi convenim asupra unor posibile masuri. Este bine. Trebuie sa fim capabili sa actionam in cazul unei urgente”, a adaugat el.

De asemenea, seful guvernului de la Berlin a respins cererea Rusiei ca NATO sa se angajeze ca Ucraina nu va adera la aceasta alianta. ”O astfel de garantie nu poate fi data”, a punctat Scholz, amintind pe de alta parte ca aderarea unor tari din Est la NATO oricum ”nu se afla deloc pe agenda in prezent”.

Declaratiile sale consemnate din interviul ce va fi publicat de Sueddeutsche Zeitung survin dupa ce guvernul de la Berlin a starnit deja nemultumirea Ucrainei prin pozitiile ambigue cu privire la reactia in cazul unui atac rusesc asupra acestei tari, la granita careia sunt masati circa 100.000 de soldati rusi. In acest timp Moscova negociaza cu Washingtonul o serie de cereri ale Rusiei privind arhitectura de securitate europeana, in special incetarea extinderii NATO si retragerea trupelor acestei aliante din statele care au aderat la ea dupa 1997, solicitari catalogate de oficiali americani si altii occidentali drept inacceptabile.

In plus fata de atitudinea ezitanta a Berlinului cu privire la modalitatile de contracarare a amenintarii rusesti la adresa Ucrainei, declaratia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schonbach, care intre timp a demisionat -, care a spus ca presedintele rus Vladimir Putin ”merita probabil” respect si ca peninsula Crimeea ”niciodata nu va reveni inapoi” Ucrainei, si de asemenea refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei, au starnit reactii virulente din partea oficialilor ucraineni.

Intr-o declaratie acordata ziarului Welt, ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrii Melnik, a spus ca acele declaratii ale fostului comandant al fortelor navale germane ilustreaza ”aroganta si megalomania germana”, noteaza agentia DPA. Comentariile lui Schonbach, adauga ambasadorul ucrainean, ”pun masiv sub semnul intrebarii credibilitatea si seriozitatea Germaniei pe plan international, nu doar din punctul de vedere ucrainean”.