Emilia Sercan l-a sunat pe Cristoiu si l-a pus la punct. Cristoiu a dat din colt in colt, cum si-a justificat „fabulatiile”

Jurnalista Emilia Sercan, victina a unei actiuni de kompromat lansata chiar de la varful Politiei Romane, l-a sunat pe Ion Cristoiu sa il traga de urechi dupa ce „maestrul” a sustinut ca ea intentioneaza sa isi infiinteze un partid.

„Marele ‘analist’ politic Ion Cristoiu a lansat public o nemernicie mai mare decat el, ceea ce oricum nu e foarte greu, cum ca denuntul meu public legat de scurgerea unei informatii dintr-un dosar penal cu scopul de a fi compromisa e facuta cu intentia de a ma victimiza pentru ca m-as pregati sa imi fac partid politic, iar reactia unor organisme internationale si sprijinul public primit este, de fapt, o actiune de imagine, ca cineva lucreaza la imaginea mea.

Analiza politica este o meserie in sine. Analizezi date, nu inventezi, nu fabulezi, nu lansezi teorii ale conspiratiei decat daca ai un scop. Aberatia „analistului” Cristoiu este in sine o actiune publica de discreditare. Le spune celor care se uita la el ca eu nu sunt o victima a institutiilor statului, ci urmaresc sa ma lansez in politica si ma folosesc de acest lucru ca sa imi fac imagine. Deci institutiile statului nu au nicio problema, sunt curate si uscate in povestea asta, iar eu tip cu un scop anume, ascuns, dar pe care il dezvaluie el, analistul!

L-am sunat vineri pe maistrul Ion Cristoiu sa-i spun ca afirmatiile lui sunt niste mizerii, ca nu ma lansez in politica, ca nu am de gand sa o fac, ca nu mi-am dorit niciodata in viata mea sa fac politica. Ba din contra, nu am de gand sa renunt la meseria de ziarist. Raspunsul primit de la „analistul” Cristoiu a fost stupefiant: „Noi analistii politici mai facem si predictii care nu se implinesc”. Dar poate fi asta e o scuza ca sa lansezi public mizerii, fabulatii si inventii?

Mi-a zis Ion Cristoiu ca o sa dea o erata. Pana da el erata si corecteaza mizeria spusa, fac si eu o „analiza” in stilul lui si zic ca la cum se pozitioneaza public, Ion Cristoiu urmareste, de fapt, sa-si ofere serviciile de analist politic lui Putin pe probleme legate de Romania. Si dupa aia dau si eu o erata”, a scris Sercan pe Facebook.

Zece organizatii europene si internationale care militeaza pentru libertatea presei si pentru libertatea de exprimare, membri ai MFRR si partenerii acestora, au reactionat la hartuirea Emiliei Sercan, exprimand ingrijorari serioase cu privire la acest caz si la implicatiile pe care acesta le aduce pentru libertatea presei in Romania.

Cele zece organizatii au trimis, joi, o scrisoare deschisa catre autoritatile romane, prin care cer investigatii prompte si independente.

Scrisoarea aminteste faptul ca amenintarile si hartuirea la adresa lui Sercan au loc pe un fond de agresiuni recente si presiuni nejustificate impotriva jurnalistilor si a lucratorilor media din Romania, venite din partea unor politicieni, procurori, politisti sau ofiteri militari.

„Noi, organizatiile semnatare ale Media Freedom Rapid Response (MFRR) si partenerii nostri, gasim tulburatoare hartuirea jurnalistei Emilia Sercan prin publicarea fotografiilor personale sustrase ilegal si prin presupusa scurgere de informatii din ancheta penala ce investiga fapta respectiva. Cerem anchetarea prompta si independenta a ambelor situatii, precum si a amenintarilor precedente adresate lui Sercan”, au scris cele zece organizatii adresandu-se prim-ministurlui Nicolae Ciuca, ministrului Afacerilor Interne Lucian Bode, inspectorului general al Politiei Romane, Chestorul de politie Benone-Marian Matei, si procurorului general al Romaniei Gabriela Scutea, potrivit News.ro.

Pe 16 februarie, Sercan a primit un mesaj dezumanizant de la o persoana necunoscuta, ce ajunsese in Spam pe Facebook Messenger, mesaj care a alertat-o cu privire la faptul ca cinci fotografii personale facute acum 20 de ani au fost publicate pe 34 de website-uri cu continut pornografic. Urmatoarea zi, Sercan a facut o plangere penala referitoare la infractiunile comise prin sisteme informatice (cu privire la furtul fotografiilor personale) si la violarea vietii private (cu privire la incarcarea lor pe website-urile cu continut pornografic). Tot atunci, a pus la dispozitie organelor de cercetare si o captura de ecran cu mesajul primit pe Facebook.

Pe 18 februarie, Sercan a descoperit faptul ca un website din Republica Moldova publicase un articol ce continea cele cinci fotografii furate, precum si captura de ecran ce suprindea mesajul primit pe Facebook Messenger, pusa la dispozitie doar Politiei Romane, alaturi de un scurt comentariu asupra conduitei sale profesionale. Sercan a constatat faptul ca articolul fusese publicat la aproximativ 40 de minute dupa ce parasise sediul Serviciului de Investigatii Criminale. Link-ul catre articolul respectiv fusese postat ulterior pe 74 de website-uri, in mare parte din Romania, si unele din Republica Moldova.

Sercan a facut o noua plangere penala, referitoare la posibila scurgere de informatii din ancheta penala si la violarea vietii private, la Directia Control Intern a Inspectoratului General al Politiei Romane. Pe 21 februarie, seful Politiei Romane, dl. Matei, i-a prezentat Emiliei Sercan o analiza a modului in care fotografiile s-au raspandit in media, analiza ce ar fi aratat ca politia si subcomisarul atribuit cazului erau in afara oricaror suspiciuni. Sercan a catalogat analiza politiei drept neplauzibila si „fabricata”. Pe 8 martie, Sercan a descoperit faptul ca Directia Control Intern trimisese plangerea sa catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, care este o potentiala sursa a scurgerii de informatii. Ulterior, dosarul a fost transferat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.

Avem serioase motive de ingrijorare cu privire la hartuirea lui Sercan, in mod special, si, in sens general, la implicatiile asupra libertatii presei in Romania, cu atat mai mult cu cat aceste fapte au loc in urmatorul context: la 18 ianuarie 2022, Sercan dezvaluise intr-un articol faptul ca Prim-ministrul Romaniei a plagiat in teza de doctorat. A doua zi, a primit amenintari cu privire la siguranta sa personala pe adresa de e-mail profesionala, urmate de altele – pe 2 februarie, primite pe Facebook Messenger. Ambele incidente sunt investigate de Serviciul de Investigatii Criminale din cadrul Politiei Bucuresti.

Mai mult, amenintarile si hartuirea la adresa lui Sercan au loc pe un fond de agresiuni recente si presiuni nejustificate impotriva jurnalistilor si a lucratorilor media din Romania, venite din partea unor politicieni, procurori, politisti sau ofiteri militari. Aceste incidente includ, printre altele, amenintarea impotriva sotiei redactorului-sef G4Media Pantazi de catre un angajat al Ministerului Apararii Nationale, in martie 2022; un reporter si echipa sa, care lucreaza pentru postul public de televiziune italian RAI, tinuti timp de mai multe ore intr-o sectie de politie din Bucuresti, dupa ce un senator roman anti-vaccin i-a inchis in biroul ei in timpul unui interviu, in decembrie 2021; atacuri asupra doua jurnaliste la un congres al Partidului National Liberal, de catre membri de partid, in septembrie 2021; si, presiunea judiciara asupra Libertatea si Newsweek Romania in urma unei plangeri penale si a mai multor actiuni in instanta si plangeri depuse de un primar al unui sector din Bucuresti, in mai 2021.

Comisia Europeana face foarte clar faptul ca statele membre „ar trebui sa investigheze si sa urmareasca penal toate actele criminale comise impotriva jurnalistilor, fie ele efectuate online, sau offline, intr-o maniera impartiala, independenta, eficienta, transparenta si in timp util”, dupa cum este subliniat si in recenta Recomandare privind asigurarea protectiei, sigurantei si sustinerii jurnalistilor si a altor profesionisti media din Uniunea Europeana, „pentru a se asigura ca drepturile fundamentale sunt protejate si justitia este facuta prompt in cazuri particulare si pentru a preveni aparitia unei culturi a impunitatii in ceea ce priveste atacurile impotriva jurnalistilor” (Rec. 4).

Pe 8 martie, partenerii MFRR, impreuna cu ActiveWatch, au scris autoritatilor romane, indemnandu-le sa se asigure ca plangerile depuse de Sercan in legatura cu fotografiile furate, scurgerea de informatii din ancheta penala si amenintarile anterioare sunt investigate cu promptitudine si diligenta. Din pacate, pana in prezent, nu am primit un raspuns substantial la aceste cereri.

In consecinta, reluam astazi apelul nostru pentru investigatii rapide si independente. Acele fapte penale care reies in urma investigatiilor trebuie urmarite in mod corespunzator, astfel incat cei responsabili sa fie trasi la raspundere. In mod particular, in ceea ce priveste plangerea cu privire la scurgerea de informatii dintr-o ancheta penala, trebuie sa existe suficiente garantii care sa asigure eficient independenta anchetei si a demersului urmaririi penale.

Scrisoarea este semnata de: ActiveWatch, ARTICLE 19, Centrul pentru Jurnalism Independent, Coalitia pentru Femei in Jurnalism, Centrul European pentru Libertatea Presei si Mass-Media, Committee to Protect Journalists (CPJ), Free Press Unlimited, Institutul International de Presa, OBC Transeuropa (OBCT), Reporteri Fara Frontiere (RSF).