Iohannis, mesaj de Ziua NATO: „Tara noastra si cetatenii sai beneficiaza de cele mai solide garantii de securitate din istorie”

Presedintele Klaus Iohannis afirma, intr-un mesaj transmis, sambata, cu ocazia Zilei NATO, ca va continua sa sustina cu putere consolidarea relatiei transatlantice, pe care o considera a fi coloana vertebrala a Aliantei si a comunitatii de valori democratice si de securitate din care face parte Romania.

„Romania reafirma sustinerea deplina pentru dreptul fiecarui stat suveran de a lua propriile decizii de politica externa si securitate. Voi continua sa sustin cu putere consolidarea relatiei transatlantice, care este coloana vertebrala a Aliantei si a comunitatii noastre de valori democratice si de securitate. Cu prilejul Zilei NATO, reafirm cu incredere ca tara noastra si cetatenii sai beneficiaza de cele mai solide garantii de securitate din istorie, de cea mai extinsa si durabila protectie concreta, zi de zi. Realitatea de astazi ne cere sa actionam unit si hotarat atat la nivel national, cat si in cadrul NATO, al Uniunii Europene si al tuturor structurilor multilaterale relevante, pentru a asigura securitatea si bunastarea cetatenilor romani”, a declarat Iohannis, in mesajul transmis de Administratia Prezidentiala.

El a amintit ca Romania marcheaza, duminica, Ziua NATO, care anul acesta are loc intr-un context de securitate deosebit, generat de agresiunea militara a Federatiei Ruse impotriva Ucrainei.

„In urma cu 18 ani, la 2 aprilie 2004, drapelul romanesc a fost arborat pentru prima data la sediul NATO din Bruxelles, tara noastra devenind membru al celei mai puternice Aliante politico-militare din istorie. In cei 73 de ani de existenta, Alianta Nord-Atlantica si-a dovedit rolul crucial in asigurarea securitatii euroatlantice, fiind garantul securitatii statelor membre, inclusiv al Romaniei. Apararea colectiva a fost si trebuie sa ramana elementul central al Aliantei Nord-Atlantice, asa cum este prevazut in Articolul 5 al Tratatului de la Washington”, a precizat seful statului.

Presedintele Iohannis a aratat ca aceste principii au fost reconfirmate „in mod ferm si elocvent” la Bruxelles, la Summitul extraordinar al NATO din 24 martie, cand au fost luate masuri decisive pentru a obtine consolidarea, pe termen lung, a posturii Aliate de descurajare si aparare pe Flancul Estic, „asa cum a cerut si argumentat si Romania”.

„Am aratat ca avem capacitatea, ca Aliati, de a actiona unit, de a intari relatia transatlantica si de a pune in aplicare, fara ezitare, misiunea de aparare colectiva a valorilor si a principiilor comune”, a punctat seful statului.

Potrivit acestuia, decizia de creare a Grupului de Lupta NATO in Romania, alaturi de alte trei astfel de structuri pe Flancul Estic, „reflecta intocmai determinarea si solidaritatea aliata”.

„Astazi, mai mult decat oricand, NATO isi dovedeste relevanta ridicata prin protectia oferita statelor membre si cetatenilor acestora impotriva riscurilor si amenintarilor din ce in ce mai diverse si cu grad tot mai ridicat de complexitate. Romania este, la randul sau, un important furnizor de securitate si stabilitate la nivel regional si euroatlantic, membru responsabil si implicat, fapt demonstrat inclusiv prin eforturile depuse in cadrul misiunilor internationale la care a fost sau este parte. Consolidarea capacitatii de aparare reprezinta, in continuare, o prioritate a tarii noastre, reflectata si de decizia de a creste cheltuielile destinate apararii de la 2 la 2,5% din PIB incepand cu anul 2023”, a mai spus Klaus Iohannis.

El a subliniat ca Romania ramane angajata, „prin contributii conceptuale substantiale”, si in procesul de adaptare al NATO. In acest sens, afirma seful statului, un moment important il va constitui Summitul NATO din luna iunie de la Madrid, cand va fi aprobat un nou Concept Strategic si se vor adopta decizii importante pentru implementarea, in continuare, a obiectivelor prevazute in Agenda NATO 2030.

Presedintele Iohannis a asigurat, de asemenea, ca Romania va promova in continuare parteneriatul dintre NATO si Uniunea Europeana, „bazat pe complementaritate si sinergie” si va sprijini partenerii sai – Republica Moldova, Ucraina, Georgia sau Bosnia si Hertegovina, in demersurile lor de crestere a rezilientei.